Unde ajung, de fapt, hainele pe care nu le mai purtăm?

În calitate de jurnalist de modă axat pe durabilitate (sau lipsa acesteia), Fleur Britten spune supărările fiicei sale de 12 ani, care vrea haine fast fashion o enervează, însă le înțelege. Ce adolescentă nu vrea să se integreze?

Între timp, exemplul scriitoarei The Guardian de a purta aceleași haine vechi până la moarte are probabil efectul opus asupra ei.

• Șeful de produs ChatGPT va fi martor în procesul intentat de Guvernul SUA împotriva Google
• SpaceX și Blue Origin, somate de Administrația Federală a Aviației să investigheze „accidentele” de la testele…

„Așa că i-am explicat fiicei mele Evie de ce este o problemă să cumperi haine fast fashion noi. Că, pentru început, tocmai pentru că aceste haine sunt atât de ieftine, oamenii le cumpără fără reținere, iar apoi rămânem cu prea multe haine prost făcute, adesea din plastic, în lume – suficiente pentru a îmbrăca următoarele șase generații, potrivit British Fashion Council”, spune Fleur.

15 milioane de articole de îmbrăcăminte, trimise săptămânal în Ghana

Totuși, scriitoarea știe că raționamentul pe care îl expune de câte ori are ocazia sună prea abstract. Dar vara aceasta, în timp ce vizita niște prieteni în Ghana, a găsit un loc – plaja Jamestown din centrul orașului Accra – care a adus în sfârșit punctul său de vedere la viață și a dat tuturor de gândit.

Ghana este unul dintre cei mai mari importatori de haine la mâna a doua din nordul lumii, 15 milioane de articole de îmbrăcăminte sosind în fiecare săptămână, potrivit Or Foundation.

Mai întâi, însă, hainele se îndreaptă spre piața Kantamanto, un loc întins, acoperit, de 44 ha. Fiind una dintre cele mai mari piețe la mâna a doua din lume, aceasta vinde ceea ce localnicii numesc „obroni wawu” sau hainele omului alb mort, explicația fiind că cineva trebuie să fi murit pentru a descărca atât de multe lucruri.

Aproape jumătate din ceea ce vine este considerat nevandabil și părăsește zona ca fiind gunoi. Dar Accra nu dispune de infrastructura de gestionare a deșeurilor, astfel încât acestea sunt aruncate în mare parte în canale și în gropi neautorizate, o mare parte ajungând într-un munte de textile de lângă o așezare situată la trei kilometri distanță, lângă laguna Korle, de unde se varsă în Atlantic și pe țărmurile Accrei, potrivit The Guardian.

Nisipul de pe plajă, complet acoperit de haine

Greenpeace Africa este implicată, lansând o petiție prin care solicită guvernului ghanez să reglementeze importurile de textile și să ceară companiilor de modă să își asume mai multă responsabilitate.

„Acest lucru ne-a dus la Jamestown într-o zi fierbinte și caniculară din luna iulie. Echipa Or ne avertizase să purtăm haine și pantofi pe care să nu ne deranjeze să ne murdărim, dar niciunul dintre noi nu era pregătit pentru cimitirul modei care ne aștepta. De-abia puteai vedea nisipul din cauza mormanelor înalte de un metru de haine degradate și pungi de plastic sfărâmate, în timp ce valurile aduceau mereu mai multe”, spune jurnalista The Guardian.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Companie de detergent, semnal de alarmă pentru mediu: Spălați-vă hainele mai rar!

Turiștii, îndemnați să vină la muzeu fără haine. Unde se întâmplă?

De ce hainele din bumbac „intră la apă”?

Hainele de munte încă mai conțin chimicale eterne în ciuda riscurilor deja știute